Pe scurt: Cu cine ne luptam, de fapt? Cu grasimea care ne invadeaza corpul. De unde provinea ea? Cum se formeaza?
Desigur, o parte din grasimea existenta in corpul noastru se datoreaza grasimilor pe care le contin anumite alimente din farfuria noastra. Odata ajunse in organism, acestea se descompun in acizi grasi, care, fie se consuma, fie sunt legati sub forma de trigliceride si transportati de sange la celulele adipoase si depozitati.
Care este insa legatura cu glicemia?
Glucoza care provine din carbohidrati poate fi folosita imediat ca aport de energie pentru functionarea organismului (la nivelul creierului sau al muschilor), fie pentru activitatea fizica. Dar, in lipsa consumului energetic, ea poate fi stocata la nivelul ficatului sau al muschilor ca depozit de rezerva pentru nevoi ulterioare (glicogenul).
Tragedia intervine atunci cand aceste depozite sunt deja pline! Cand nivelul de zahar in sange este foarte ridicat – urmare a unei mese copioase si poate nu tocmai echilibrate, excesul de zahar este metabolizat in grasime si depozitat, “pus la pastrare pentru zile negre”, in celule adipoase.
Cand ne simtim vlaguiti, apatici si somnolenti, nivelul glicemiei a scazut. Ce facem atunci pentru a “reporni motoarele”? Luam o mica gustare dulce, rafinata. Dam un puternic implus glicemiei, dar efectul e de scurta durata. Organismul se pune iar “la adapost” si ne trezim iar luand in greutate.
Acest comportament devine periculos pentru organism, fiindca riscul oamenilor obezi de a deveni diabetici este de 77 ori mai mare! Deci, atentie la ce mancam!
Nu cum o faceam pana acum… Dezvoltand un adevarat comportament obsesiv compulsiv legat de reducerea drastica a numarului de calorii si sfarsind prin a ceda unei pofte irezistibile. Zeci de diete esuate si un perpetuum mobile al kilogramelor noastre, de la “tot atatea” dupa lungi eforturi, daca nu chiar “la mai multe”, ne spune ca ar trebui sa schimbam programul. Cum? Folosind indicele glicemic!
Indicele glicemic al alimentelor ne invata ce si cum sa mancam pentru o metabolizare corecta a hranei ingerate. El este si un fin “observator” al vitezei de digerare a alimentelor. Cu cat carbohidratii consumati se descompun mai rapid, cu atat indicele lor glicemic este mai ridicat.
Nivelul glicemiei (zaharul din sange) creste brusc, producandu-se depozitele despre care vorbeam anterior.
Efectul este de scurta durata, fiindca zaharul ramas in sange este scazut dupa astfel de momente, ulterior organismul simtind din nou nevoia de a se alimenta.
In cazul carbohidratilor cu un lant chimic mai complicat, procesul de descompunere in particule simple dureaza mai mult, (digestia) senzatia de satietate mentinandu-se o vreme indelungata. Acestia sunt carbohidrati cu indice glicemic scazut, ce elibereaza treptat zaharul in sange.
Concluzii:
-Indicele glicemic este parametrul care ne indica daca acea hrana din farfurie este sau nu potrivita pentru organismul nostru
- Indicele glicemic al carbohidratilor consumati ne ajuta sa slabim
-Indicele glicemic al alimentelor ingerate ne ajuta sa pastram controlul asupra glicemiei.
