Cazul 1: Angina pectorala severa refractara la tratament
Angina pectorala este un tip de durere in piept descrisa adesea ca o senzatie de arsura, presiune sau strangere, ce apare ca urmare a restrictionarii fluxului sangvin catre inima. Este un simptom al bolii coronariene si principala sa complicatie este reprezentata de cresterea riscului de infarct miocardic. Daca ai angina pectorala, tratamentul se va stabili in functie de tipul si de severitatea acesteia.
Una dintre optiunile de tratament este bypass-ul coronarian. De regula, se apeleaza la aceasta procedura doar in cazul pacientilor care sufera de angina pectorala severa si nu raspund la tratamentul medicamentos sau la alte proceduri mai putin invazive, cum ar fi angioplastia cu balon si stent. Se poate obtine astfel ameliorarea sau chiar disparitia completa a durerii toracice si a altor simptome asociate cu angina pectorala. De asemenea, se reduce riscul de atac de cord sau de dezvoltare a altor complicatii ale bolii coronariene.[1]
Cazul 2: Risc ridicat de atac de cord
Un alt risc asociat cu dezvoltarea unor stenoze sau blocaje la nivelul arterelor coronare este ca placile de aterom responsabile de aparitia acestor probleme sa se desprinda si sa formeze cheaguri de sange care vor bloca alimentarea cu sange a inimii si vor declansa un infarc miocardic, care, dupa cum bine se stie, poate fi fatal.[2]
Cat de ridicat este riscul ca acest lucru sa se intample depinde mai multi factori, inclusiv starea ta generala de sanatate si istoricul tau medical. Bypass-ul coronarian poate fi recomandat in unele cazuri pentru a reduce riscul de atac de cord la pacientii cu boala coronariana avansata, prin redirectionarea fluxului sangvin si imbunatatirea oxigenarii tesuturilor cardiace, in special daca alte metode de tratament nu au functionat.
Bypass-ul coronarian poate fi utilizat si ca tratament imediat in cazul unui atac de cord in curs, pentru a preveni deteriorarea permanenta a muschiului inimii, a creste sansele de supravietuire a pacientului si a evita dezvoltarea unor complicatii pe termen lung.[3]
Cazul 3: Esecul altor metode de tratament
Dupa cum am vazut in exemplele de mai sus, bypass-ul coronarian este, de multe ori, ultima optiune de tratament la care se apeleaza. Oricand este posibil, pentru tratarea ingustarilor si blocajelor aparute la nivelul arterelor coronare se prefera tratamentul medicamentos ori procedurile mai putin invazive, cum ar fi angioplastia cu balon si stent.
Daca aceste metode de tratament esueaza ori medicii considera ca nu vor fi eficiente date fiind numarul si complexitatea blocajelor, bypass-ul coronarian poate reprezenta o optiune pentru restabilirea fluxului sangvin catre miocard si reducerea riscului de complicatii.[3]
Bypass-ul coronarian este o procedura ce presupune folosirea unor vase de sange sanatoase din alta parte a corpului pentru a devia circulatia sangvina in zonele in care exista ingustari sau blocaje ale arterelor coronare. Poate contribui in mod semnificativ la imbunatatirea calitatii vietii persoanelor diagnosticate cu boala coronariana si angina pectorala si la reducerea unor complicatii grave, care pun viata in pericol. Totusi, nu reprezinta intotdeauna cea mai buna metoda de tratament sau prima la care se va apela.[3] Cazurile de mai sus reprezinta doar cateva exemple de situatii in care ar putea fi recomandata efectuarea unui bypass coronarian. Cand si de ce este necesara o astfel de interventie se poate stabili numai de catre un specialist.
Bibliografie:
1. „Angina”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/symptoms-causes/syc-20369373. Accessed 19 Apr. 2023.
2. „Heart Attack”, British Heart Foundation, 2023, www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/heart-attack. Accessed 19 Apr. 2023.
3. „What Is Coronary Artery Bypass Grafting?”, NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-artery-bypass-grafting. Accessed 19 Apr. 2023.
