De ce ne place sa ascultam muzica trista?
Emotiile de baza (furie, fericire si tristete) sunt universal. A intelege emotiile de baza in muzica nu necesita nici o pregatire de specialitate. De exemplu, a asculta o vioara trista poate induce o stare naturala de tristete pentru cel care asculta. Desigur, in functie de tipul de muzica pe care il ascultam, fiecare dintre noi poate identifica in mod personal muzica trista.
De multe ori, in spatele emotiilor pe care le atribuim unora dintre piese, se afla experienta noastra personala cu piesele respective. De exemplu, o piesa vesela iti care ii placea unui parinte care nu mai este, poate sa iti inspire mai degraba tristete decat o stare pozitiva.
Cu toate acestea, la capitolul dragoste si tristete, cu totii cadem de acord asupra pieselor cu o nota melancolica-trista prin: ritm, versuri, dramatismul interpretarii. De ce ne place totusi sa ascultam muzica ce ne intristeaza?
Pentru ca induce starea de nostalgie
De cate ori nu ti s-a intamplat sa auzi o piesa si sa te intorci in timp catre o anume persoana sau un anumit eveniment? Muzica ne ajuta sa ne gestionam frustrarile si emotiile negative, incurajand amintirea lucrurilor si evenimentelor intr-o nota nostalgica. De aceea facem acest lucru frecvent, chiar daca ne dorim sa depasim anumite momente.
Prolactin
La nivel biologic, muzica trista este in legatura cu hormonul prolactin (asociat cu plansul), o substanta chimica ce ajuta la depasirea doliului, adica a starii de tristete profunda. In absenta unui eveniment traumatic, corpul experimenteaza prin prolactina sentimentul de calm pentru a combate durerea in plan emotional.
Empatia
Versurile sunt foarte importante atunci cand ascultam muzica. Muzica ne mangaie si ne este alaturi in cea mai mare parte a timpului si parca ni se pare adesea ca daca si altcineva trece prin ce trecem noi si chiar canta despre asta, poate ca nu suntem singuri. Orice interpretare mai profunda a muzicii ne activeaza aceasta stare de empatie in care parca ne intelegem mutual cu cel care canta.
Atractia
Nu oricine isi permite sa vorbeasca deschis despre ceea ce simte si mai ales sa cante despre asta. Trebuie sa ai o oarecare tarie interioara sa reusesti sa transmiti mai departe sentimentul de tristete.
Oamenii apreciaza acest lucru astfel ca imprumutam adesea aceasta stare care, credem noi, ne poate creste atractivitatea in fata celorlalti. Ne place cand ceilalti stiu ca trecem printr-o despartire si putem avea impresia ca la fiecare piesa trista incearca sa se puna in pielea noastra. Desigur ca de multe ori nu este asa, insa faptul ca ne simtim importanti, prin emotiile noastre, este o traire autentica.