Uitati-va bine la bancnotele pe care le aveti acum in portofel: lei, euro, dolari. S-ar putea ca foarte curand ele sa devina o amintire, niste simple curiozitati valoroase doar pentru numismati sau pentru nepotii dvs. care vor dori sa stie cum era viata la inceputul secolului 21.
Si cand spunem asta ne bazam pe ceea ce se intampla in tarile dezvoltate, pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, asta se va intampla si la noi.
Am amintit deja Suedia, prima tara europeana care a introdus folosirea bancnotelor (in 1661) si totodata prima tara europeana care, iata, se pregateste sa renunte la ele. In economia suedeza, bancnotele si monedele mai conteaza doar in proportie de 3% (fata de 9% in zona euro si 7% in SUA) si sunt pastrate mai mult pentru a le usura viata persoanelor in varsta din zonele rurale, care nu sunt prea familiarizate cu cardurile de credit.
“Nu vad de ce trebuie sa mai tiparim bani”, spune Bjorn Ulvaeus (71 de ani), fost membru al formatiei ABBA, unul dintre cei mai “vocali” sustinatori ai renuntarii la banii lichizi. E o pozitie cam bizara pentru cineva care a castigat o avere cu melodia “Money, Money, Money”, dar Ulvaeus spune ca are in vedere motive de securitate. Fiul sau a fost jefuit deja de trei ori, astfel ca artistul a devenit acum un avocat al tranzitiei spre o economie 100% digitala, fie si numai pentru a le face viata mai grea hotilor.
Si, daca ne gandim logic, are dreptate. Mai putini bani lichizi in circulatie inseamna tentatii mai putine, lucru pe care l-au inteles si multe banci din Suedia, care, efectiv, nu mai opereaza cu cash. Consecinta? Numarul jafurilor asupra bancilor din aceasta tara a scazut de la 110 in anul 2008 la doar 16 in 2015, cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani, dupa cum arata statisticile Politiei suedeze.
Mai sunt insa si alte argumente in favoarea eliminarii banilor lichizi din circulatie:
• Bancnotele trebuie tiparite, verificate, transportate, depozitate, pazite, iar toate aceste operatiuni implica niste costuri deloc mici;
• Cat timp vor exista bancnote, vor exista si contrafaceri;
• Bancnotele nu pot fi monitorizate pentru a li se stabili provenienta, de aceea ele favorizeaza activitatile ilegale (trafic de droguri, prostitutie etc.). Platile electronice, din contra, lasa intotdeauna o “urma” care poate fi detectata usor, fapt care contribuie cu siguranta la diminuarea evaziunii fiscale si a coruptiei. Nu e de mirare ca in tarile nordice, unde banii fizici tind sa dispara, coruptia este mult mai mica fata de cea din tarile mari amatoare de cash, ca Italia sau Grecia.
Citind aceste argumente, intelegem mai bine de ce cash-ul incepe chiar sa fie usor demonizat. In SUA, de exemplu, in anumite circumstante, plata cu bani gheata este considerata suspecta si trebuie raportata imediat autoritatilor.
E o suspiciune care se manifesta si in Europa, mai ales in cazul platilor cu bancnote mari, si probabil ati auzit si dvs. de cazuri ale unor conationali care, ajunsi in Occident, s-au trezit ca nu li se accepta in magazine si nici nu pot sa schimbe pe nicaieri bancnote de 200 sau 500 de euro.
Se poate spune ca acolo banii cash au capatat deja o anumita conotatie negativa si de-aceea nu este exclus ca, intr-un viitor foarte apropiat, cel care ii foloseste sa fie catalogat imediat drept proxenet, dealer de droguri sau pirat somalez.
Totusi, sa nu facem greseala sa consideram ca platile electronice n-ar avea si ele pacatele lor. E plina lumea de fraude online, de clonari de carduri si de furturi de identitate. Riscuri exista si aici, asadar, si nu sunt deloc mici.
Dar - lucru previzibil - problema cea mai frustranta nu e legata de aceste riscuri, ci de profitul imens pe care il fac bancile din platile electronice. Se percep tot felul de comisioane (de administrare, de interogare a contului, de retragere de numerar de la ATM) si mai ales se aplica penalitati imense de intarziere in cazul in care nu se acopera la timp sumele cheltuite cu cardul de credit.
Bancile castiga in acest mod milioane de dolari sau de euro (bani pe care nu i-ar castiga daca oamenii ar folosi exclusiv numerar) si de-aceea e de inteles ca ele, bancile, incurajeaza din rasputeri tranzactiile electronice. Si, dupa cum se prezinta lucrurile in momentul de fata, demersul lor e incununat de succes. (Ca o paranteza, dispozitivele EPOS - Electronic Point of Sales - au aparut chiar si in biserici, pentru a le permite enoriasilor sa faca mai usor donatii.)
Directia spre care ne indreptam este, asadar, clara. In tarile dezvoltate, cel putin, banii lichizi nu mai sunt utilizati decat pentru cumparaturile marunte (un hamburger, un buchet de flori), in rest totul se plateste cu cardul.
Totusi, unii experti spun ca disparitia totala a banilor fizici este inca departe si ca nu putem renunta deocamdata la ei, asa cum n-am putut renunta nici la schimbatorul manual de viteze al masinii, in ciuda avantajelor evidente aduse de cutia automata.
Si, de fapt, nici nu vrem sa renuntam la banii cash, adica la bancnote si la monede, dintr-un motiv super-intemeiat: daca am face asta, ce le-am mai pune copiilor sub perna dupa ce ii viziteaza Zana Maseluta?
Comentarii
Dar anaf-ul nu e interesat, chiar daca zice!!, vanzatoarea de la chioscul din colt, abia atunci atunci cand o sa-mi permita mie plata cu cardul, nu va mai fi suspectata de evaziune..., nu realizati??