Aorta se imparte in aorta toracica si aorta abdominala. aorta toracica cuprinde trei elemente: aorta ascendenta, arcul aortei si aorta descendenta toracica.
In aorta ascendenta exista radacina aortei, care reprezinta punctul de la care pleaca arterele coronare ce transporta sangele in muschiul inimii. aorta abdominala este compusa din aorta suprarenala si infrarenala care transporta sangele la rinichi.
Care sunt principalii factori de risc pentru afectiunile aortei?
Anevrismul aortei presupune o aorta dilatata sau marita cu 50% mai mult decat diametrul normal pentru zona respectiva. anevrismele aortei pot fi:
- Fusiforme – dilatarea este simetrica si ataca circumferinta vasului in totalitate;
- Sacciforme – dilatarea este asimetrica si afecteaza partial circumferinta aortei.
In functie de zona afectata, avem urmatoarele tipuri de anevrisme: de aorta ascendenta, de crosa aortica, de aorta descendenta toracica, sau anevrisme de aorta abdominala.
Anevrismele aortei sunt mult mai frecvente la persoanele fumatoare sau cele care au avut acest obicei mai demult.
Persoanele cu varsta peste 65 de ani (in special barbatii) sunt mult mai predispuse la anevrisme aortice.
Pacientii cu hipertensiune arteriala netratata au un risc crescut de anevrism al aortei.
Persoanele care au avut in familie membri cu anevrism aortic sunt predispuse genetic la dezvoltarea afectiunilor aortei.
Care sunt semnele care indica afectiunile aortei?
Persoanele cu boli aortice sunt asimptomatice, acestea fiind depistate cu ocazia investigatiilor medicale efectuate in alte scopuri. Simptomul principal al afectiunii aortei este durerea. Senzatia de durere apare in zona afectata a vasului.
Anevrismele de aorta toracica pot provoca dureri toracice intre umeri. anevrismele de aorta abdominala determina senzatia de durere la nivelul salelor. Durerea este permanenta si nu este insotita de nici un alt simptom de boala.
Durerea aparuta se explica fie ca urmare a cresterii bruste a dilatatiei aortei, fie prin compresia structurilor anatomice din jur. Complicatiile serioase ale afectiunii de aorta sunt disectia acuta si tromboza acuta.
Ambele se manifesta prin dureri bruste si ascutite, aparute in zona umerilor sau in zona lombara. Migrarea cheagurilor de aorta in vasele membrelor inferioare genereaza atat senzatii de durere ale membrelor inferioare, cat si racirea brusca a segmentelor de membre afectate si dificultati la mers.
Metode frecvente de diagnosticare ale anevrismului aortic
Diagnosticarea anevrismului aortic presupune verificarea si analizarea zonei afectate. Metodele de diagnosticare sunt:
- Ecografia cardiaca transtoracica: vizualizarea anevrismelor de aorta ascendenta si crosa aortica;
- Ecografia cardiaca transesofagiana: vizualizarea aortei toracice in totalitate;
- Ecografia abdominala: verificarea anevrismelor de aorta abdominala;
- Radiografia: pentru descoperirea anevrismelor de aorta ascendenta;
- tomografia computerizata: pentru determinarea diametrului si intinderii anevrismului;
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru masurarea diametrului si a extensiei anevrismului.
Cum pot fi tratate bolile aortei?
Pentru pacientii cu anevrisme aortice mici, se recomanda schimbarea stilului de viata. acest lucru implica renuntarea la tutun, respectarea medicamentatiei pentru hipertensiune arteriala, investigatii pentru controlul nivelului de colesterol si tratament pentru diabet zaharat.
Tratamentul medicamentos are ca scop corectarea factorilor de risc. tratamentul medicamentos este indicat cazurilor de anevrisme mici, sau pacientilor cu varsta inaintata sau boli cronice.
Tratamentul chirurgical se aplica pacientilor cu anevrisme mari, cu risc de disectie sau persoanelor cu anevrisme mici dar mici complicatii. tratamentul chirurgical poate fi efectuat prin chirurgie clasica sau poate fi endovascular.
Tratamentul endovascular se foloseste de regula in cazurile de aorta descendenta.
Chirurgia clasica sau vasculara implica utilizarea protezei sintetice in locul portiunii anevrismale. Chirurgia clasica este des folosita atunci cand diametrul anevrismului depaseste 5.5-6 cm, indiferent de zona afectata.
Pacientii cu anevrisme aortice cu diametrul de maxim 5 cm trebuie urmariti ecografic de doua ori pe an, pentru a stabili evolutia in timp si momentul operator. Nu exista o regula in privinta ritmului evolutiv.
Exista cazuri in care anevrismele se dezvolta incet, in timp ce altele stagneaza si apoi cresc brusc. Cazurile de anevrism aortic trebuie urmarite de cardiologi. In cazul interventiei chirurgicale, pacientul trebuie sa mearga la chirurgie cardiaca sau vasculara.
Complicatiile anevrismelor aortice: cand e cazul sa mergem urgent la medic?
Pacientii care prezinta urmatoarele simptome trebuie sa apeleze de urgenta serviciile medicale: durere brusca si ascutita in zona spatelui sau a abdomenului, ritm accelerat al inimii, senzatii de lesin sau ameteala, paloare, transpiratie etc.
In cele mai multe cazuri, bolile aortei sunt asimptomatice pana la atingerea stadiilor de boala avansate. Complicatiile bolilor aortice se produc brusc, prezinta simptome puternice, fapt care face obligatorie prezentarea de urgenta la medic.
Unele dintre aceste complicatii sunt de risc vital daca nu sunt depistate si tratate de urgenta. Mergi la un consult de specialitate printr-o programare simpla pe cardioclinic.ro si pastreaza-ti sanatatea sub control cu ajutorul serviciilor medicale profesioniste.
