Acest fenomen este universal. Nu este o slabiciune sau o lipsa de vointa. Este un mecanism psihologic adanc inradacinat, o nevoie de a ne hrani nu doar corpul, ci si sufletul. Mancarea de confort este, in esenta, o imbratisare intr-o farfurie. Dar, ca in orice relatie, echilibrul este cheia pentru a ne asigura ca aceasta alinare nu se transforma intr-un obicei nesanatos.
Stiinta din spatele nostalgiei culinare
De ce o anumita mancare ne poate schimba starea de spirit instantaneu? Raspunsul este in creierul nostru. Gustul si mirosul sunt cele mai puternice simturi legate de memorie. Centrul olfactiv al creierului (care proceseaza mirosurile) are o legatura directa cu amigdala (centrul emotiilor) si hipocampul (centrul memoriei).
Cand mananci ceva ce bunica ta gatea, nu mananci doar ingrediente. Revizitezi amintirile zilelor de duminica, sentimentul de siguranta si afectiunea neconditionata. Creierul elibereaza dopamina si serotonina, neurotransmitatorii fericirii, creand o asociere pozitiva puternica. Mancarea devine astfel un instrument rapid de auto-reglare emotionala.
Mancarea ca ancora emotionala
Fiecare dintre noi are propriul "meniu" de confort. Pentru unii, este orezul cu lapte si scortisoara. Pentru altii, este o supa de pui bogata. Iar pentru multi, o mancare traditionala, gatita lent, cum ar fi un papricas de pui cu galuste, reprezinta definitia mesei in familie si a sentimentului de "acasa".
Aceste mancaruri actioneaza ca o ancora. In mijlocul haosului vietii de adult, plina de responsabilitati si incertitudini, gustul familiar ne readuce intr-un spatiu mental in care ne-am simtit protejati si iubiti. Este o forma de terapie accesibila instantaneu. Si nu este nimic gresit in a cauta aceasta alinare.
Cand "confort" devine "conflict": Pericolul mancatului emotional
Este esential sa facem diferenta intre a ne bucura constient de o mancare de confort si a folosi mancarea pentru a amorti emotiile (mancatul emotional sau "emotional eating").
Mancatul emotional este un raspuns automat la stres, plictiseala, tristete sau anxietate. Mananci fara sa iti fie foame fizic, adesea rapid, in picioare, si de multe ori depasesti punctul de satietate. Dupa acest episod, in locul confortului, apare vinovatia.
Aici intervine conflictul cu starea de bine. Mancarurile de confort nu sunt, de obicei, celebre pentru proprietatile lor dietetice. Sunt bogate in carbohidrati, grasimi si sare – exact combinatia care stimuleaza centrii placerii din creier. Cand le consumam in exces, pe pilot automat, contribuim la cresterea in greutate, la o stare de letargie si intram intr-un cerc vicios in care ne simtim vinovati, apoi mancam din nou ca sa ne simtim mai bine.
Cum sa te bucuri de "comfort food" fara vinovatie
Cheia pentru a mentine o relatie sanatoasa cu mancarea de confort este constientizarea (mindfulness). Sanatatea si starea de bine nu inseamna restrictie absoluta, ci echilibru si intentie.
- Intreaba-te: Imi este foame fizic? Inainte de a manca, fa o pauza. Ti-e foame cu adevarat sau doar cauti o distragere? Daca iti este foame, excelent. Daca nu, incearca sa identifici emotia pe care o simti si sa o adresezi altfel (o plimbare scurta, un pahar cu apa, 5 minute de respirat adanc).
- Renunta la "totul sau nimic". Nu trebuie sa mananci o oala intreaga. Pune-ti o portie normala intr-o farfurie frumoasa.
- Savureaza constient. Cel mai important pas. Aseaza-te la masa. Lasa telefonul deoparte. Mananca incet. Observa texturile, gusturile, temperatura. Bucura-te de fiecare imbucatura. Cand mananci constient, nu doar ca te bucuri mai mult de mancare, dar ii oferi creierului timp sa inregistreze semnalul de satietate.
Mancarea de confort este o parte frumoasa si necesara a vietii. Este o mostenire culturala si emotionala. Sa ne permitem sa ne bucuram de ea fara vinovatie, tratand-o ca pe un rasfat ocazional pentru suflet, nu ca pe o solutie zilnica pentru problemele noastre, este adevaratul secret al starii de bine.
Sursa foto: Unsplash
