Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Inteligenta artificiala. Ziua in care computerele vor prelua controlul

de la 11 Iun. 2016 Exclusiv
Inteligenta artificiala. Ziua in care computerele vor prelua controlul Suprematia omului pe Pamant este amenintata. Computerele se dezvolta intr-un ritm atat de rapid incat, foarte curand, e posibil sa asistam la un salt al inteligentei artificiale pe care mintea umana sa nu poata nici macar sa-l inteleaga.
Tags: inteligenta artificialacomputeregooglematrix

In 1950, Alan Turing, un matematician britanic faimos pentru descifrarea codului Enigma folosit de nazisti in al doilea razboi mondial, a prezis urmatorul lucru: in cel mult 100 de ani, calculatorul va evolua atat de mult incat va avea propria lui inteligenta.

Practic, computerul va deveni atunci o entitate cu care vom putea comunica exact ca si cu o persoana reala. Va fi inceputul unei noi ere, o era in care rolul omului va deveni destul de incert. Pare science-fiction curat, dar oare chiar este science-fiction?

Ca sa stim mai exact cand vom atinge acest punct, Turing a imaginat un test simplu: o persoana asezata in fata unui ecran comunica in scris timp de 5 minute, pe o tema aleatorie, cu doi interlocutori - o alta persoana si un computer care pretinde ca e o persoana reala. Daca primei persoane ii este imposibil sa isi dea seama care este interlocutorul-computer, inseamna ca acesta (computerul) a trecut testul.

Deocamdata niciun computer nu a trecut testul Turing, dar momentul nu e departe. In toamna lui 2009, in cadrul unui experiment desfasurat la University of Reading (Marea Britanie) un computer performant a reusit sa-i pacaleasca pe 25% din interlocutorii sai.

Si nu era vorba despre interlocutori obisnuiti, ci despre ingineri IT, oameni de stiinta si jurnalisti specializati pe domenii tehnologice, adica oameni competenti care au stiut sa puna intrebari relevante. Ei au inteles foarte bine ca scopul testului Turing nu este sa indice daca o masina ofera sau nu raspunsuri corecte, ci daca aceste raspunsuri sunt “umane”, daca ele ar putea proveni de la o persoana reala.

Unul dintre interlocutori, de exemplu, a intrebat: “Cum ti se pare vremea in dimineata asta?” si raspunsurile primite in scris de la cei intrebati – o femeie, un barbat si computerul in cauza - au fost:

A. “Ceata asta imi place, aduce un aer de mister.”
B. “Nu e chiar pe gustul meu, ma astept in orice moment sa apara pirati din ceata asta.”
C. “O vreme urata. Nu si daca iti place ceata, desigur.”

Nu e deloc evident ca A a fost computerul, B barbatul si C femeia.

Cum se manifesta, concret, inteligenta unui computer?

Un exemplu: in 1997 computerul Deep Blue de la IBM l-a invins la sah pe campionul mondial Gary Kasparov. Acesta nu este insa, poate, exemplul cel mai potrivit: el dovedeste mai degraba puterea de calcul a masinii, capacitatea ei de a analiza rapid situatiile potentiale ivite in joc, si nu inteligenta in sine.

Mult mai sugestiv este faptul ca un alt super-computer (Watson, produs tot de IBM) a reusit in martie 2011 sa castige fara probleme un joc de cultura generala, “Jeopardy!”, concurand cu doi dintre cei mai bine pregatiti si mai experimentati campioni ai acestui joc. Desigur, te poti intreba: de ce ar fi castigarea unui asemenea concurs o performanta deosebita? E chiar atat de greu sa memorezi niste raspunsuri?

Lucrurile devin mai clare daca spunem ca “Jeopardy!” nu este un simplu concurs de genul stii sau nu stii. El, concursul, este celebru pentru intrebarile sale “decorate” cu ambiguitati, ghicitori si jocuri de cuvinte. Ca urmare, de multe ori trebuie mai intai sa te “prinzi” de sensul intrebarii si de-abia apoi sa te ocupi de oferirea raspunsului corect.

E necesara deci o capacitate de a analiza cuvintele, de a le incadra intr-un anumit context, de a le descifra sensul corect, de a face apel la cunostinte deja asimilate si de a construi apoi raspunsurile (structurile lingvistice) potrivite. Iar aceasta capacitate de analiza, spun specialistii, este expresia cea mai clara a inteligentei.

Importanta gramaticii

Pentru un om, oferirea unui raspuns la o intrebare pare destul de la indemana, dar pentru un computer lucrurile stau altfel. El trebuie sa disece intrebarea, sa decida care sunt subiectul, predicatul, atributul, complementul, care sunt conjunctiile, prepozitiile, constructiile atipice. Trebuie sa selecteze cuvintele cu sensuri multiple si, mai ales, sa identifice contextul general, astfel incat sa poata alege sensul corect. (Deja suna a inteligenta, nu? Gramatica e o treaba grea si de-aceea e practic imposibil sa intalnesti vreodata un agramat inteligent.)

Atunci cand comunica, oamenii se bazeaza foarte mult pe context, iar creierul lor are deja formate anumite “scurtaturi” (pe baza experientelor de comunicare anterioare), astfel incat raspunsurile se contureaza usor. Calculatorul nu lucreaza insa asa - el are algoritmi, proceduri care trebuie parcurse pas cu pas. Si asta dureaza.

Iata de ce, pentru a castiga “Jeopardy!”, calculatorul Watson a avut nevoie de o imensa putere de calcul (80.000 de miliarde de operatii pe secunda), altfel nu ar fi putut da practic instanataneu raspunsurile corecte. Pentru comparatie, un calculator modern poate face “doar” 100 de miliarde de operatii pe secunda.

Iata deci ca “banala” comunicare prin cuvinte este o actiune extrem de complexa. O actiune care necesita inteligenta in alegerea cuvintelor astfel incat sa se poata construi atat contextul in care se transmite mesajul, cat si mesajul propriu-zis. Daca nu exista aceasta inteligenta, mesajul va fi neclar sau lipsit de nuantele dorite.

Concluzia: spre ce fel de viitor ne indreptam?

Daca IBM a reusit sa construiasca un computer capabil sa stapaneasca eficient procesul de comunicare umana, caracteristica de baza a inteligentei umane, e de asteptat ca la un moment dat sa apara computerul mai destept ca omul. Un computer care va putea proiecta la randul lui alte computere, si mai destepte, si tot asa, declansand un proces exponential de auto-imbunatatire tinzand spre niste parametri calitativi inimaginabili, un proces care nu va avea ca limite decat legile fizicii.

De fapt, cine poate sti daca vor fi niste limite? Unii futurologi spun ca acest salt de inteligenta artificiala, daca se va produce, va avea dimensiuni pe care nu le putem intelege in acest moment – e ca si cum i-am cere unei bacterii sa inteleaga ce este Internetul.

Ray Kurzweil, specialistul in inteligenta artificiala care a dezvoltat aceasta teorie, spune ca momentul in care inteligenta computerelor va depasi in mod clar inteligenta umana este destul de aproape. El avanseaza si o data concreta: anul 2045. Si nu poti sa nu te intrebi: oare ce rol vor mai juca atunci oamenii? Vor deveni oare niste simple curiozitati biologice tolerate de masini, dupa modelul din Matrix?

Ei bine, s-ar putea ca lucrurile sa nu stea chiar asa, pentru ca toata teoria expusa mai sus are un punct slab, dar unul major: DE CE ar vrea un computer sa se auto-imbunatateasca? DE CE ar vrea un computer sa construiasca alte computere din ce in ce mai performante? Cum poate un computer sa aiba vointa?

Ne putem imagina mai degraba o simbioza intre om si calculator, adica un om de tip nou, impanat cu tot felul de dispozitive care sa-i sporeasca abilitatile mentale si fizice, un om intotdeauna sanatos si care va trai fara probleme cateva sute de ani.

Pana sa vina insa anul 2045, sa ne gandim la aplicatii mai apropiate ale dezvoltarii computerului. Sa ne gandim de exemplu la o varianta perfect plauzibila de computer specializat pe un anumit domeniu (medicina, legislatie, arta, tehnologii, turism etc.), care, in momentul in care este intrebat ceva, ofera instantaneu raspunsul dorit – un raspuns clar si complet, actualizat la secunda, si nu cateva mii de link-uri care sa duca, in marea lor majoritate, spre nicaieri.

Daca acesta e viitorul, Google, asa cum il stim acum, ar putea inceta foarte curand sa mai existe. 

 


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Revista GRATUITA
5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie

Aboneaza-te la Revista Gratuita Sanatatesistaredebine.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Iti oferim CADOU Raportul Special Gratuit "5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie".

Clic aici si spune parerea ta!

Alte articole similare pentru fiecare cuvant


x


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Revista GRATUITA
5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie

CADOU Special pentru cititorii nostri

Un Raport Special de exceptie: "5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie".

Adauga mai jos adresa ta de email.
Vei primi Revista Gratuita si noutati zilnice

Recomandari editori



Cele mai citite stiri



Ultimele comentarii



0
Revista GRATUITA
5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie
CADOU Special pentru cititorii nostri

Un Raport Special de exceptie: "5 retete delicioase si sanatoase pentru un plus de energie".

Adauga mai jos adresa ta de email.
Vei primi Revista Gratuita si noutati zilnice